|
În traditia armatei noastre este ca momentul de constituire a primei structuri organizatorice apartinând unei arme sau specialităti militare să fie sărbătorit ca zi a acesteia.
|
01 septembrie 1963 marchează momentul de aparitie în armata română a unui
nou domeniu care, în timp s-a constituit în serviciul informatică si ACT.
Actul de nastere a acestuia îl reprezintă înfiintarea, în cadrul Directiei
Generale a Înzestrării a Grupei de automatizare.
Sărbătorim astăzi 38 de
ani de existentă în armata noastră a unor structuri specializate în domeniul
informaticii si automatizării conducerii.
Dinamismul domeniului a făcut
ca în decursul a 38 de ani de existentă structurile organizatorice să se
modifice treptat astfel încât să fie în deplină concordantă cu sarcinile
ce urmau să fie îndeplinite.
Evolutia structurilor organizatorice este marcată
calendaristic de transformări succesive ale Grupei de automatizări precum
si de înfiintarea unor noi unităti de informatică.
Momentele semnificative
care au marcat o evolutie evidentă a structurilor de informatică le reprezintă
transformarea la 01 martie 1970 a Statiei Centrale de Calcul în Centrul
de Calcul al M.Ap.N, ca organ de executie si înfiintarea la 15 iulie 1971
a Directiei Mecanizare si Automatizarea Conducerii Trupelor, ca organ de
conceptie în domeniu al Marelui Stat Major si care preia în subordine Centrul
de Calcul al M.Ap.N.
Noii structuri i-au revenit, cu precădere sarcini privind:
a) elaborarea conceptiei unitare de introducere a sistemelor informatice
în M.Ap.N (30 septembrie 1973);
b) înfiintarea structurilor organizatorice
subordonate Marelui Stat Major pentru punerea în aplicare a acesteia astfel:
- 1975 Centrul de Calcul al Comandamentului Apărării Antiaeriene a Teritoriului;
- 1977 Centrul de Calcul al Marinei Militare.
Sarcina realizării aplicatiilor
informatice pentru trupele de uscat a revenit Centrului de Calcul al M.Ap.N,
precum si Sectiei de Cercetare Stiintifică de ACT (din subordinea Institutului
Tehnic de Cercetare Proiectare al Armatei), iar din anul 1996 - Centrului
de Calcul al Trupelor de Uscat.
- 1983 - Oficiul de Calcul al Comandamentului
Aviatiei Militare.
c) Realizarea, îndeosebi cu forte proprii a unor echipamente
de calcul stationare sau mobile;
d) Construirea Centrului de Calcul si dotarea
acestuia;
e) Elaborarea de metodologii, algoritmi si programe pentru rezolvarea,
unor probleme de automatizare a conducerii;
f) Achizitionarea unor calculatoare
si transformarea acestora în complete mobile de calcul pentru nevoile Marelui
Stat Major si comandamentelor de armată;
g) Pregătirea cadrelor în domeniu.
Începând cu anul 1969, an care marchează aparitia primei promotii de ingineri
de calculatoare, s-a trecut la pregătirea unei noi categorii de specialisti,
inexistenti până la acea dată în armata noastră. Din nefericire, aceasta
s-a desfăsurat în timp cu existenta promotiilor si anii 1970 si 1971, apoi
cu o întrerupere de 10 ani (următoarea promotie - 1981) si reluată cu o
promotie la doi ani.
În perioada 1973 - 1980 au fost pregătite peste 240
de cadre ca analisti, programatori si ingineri de sistem si operatori. Pregătirea
unor specialisti în domeniu, cu un nivel superior de cunostinte, a permis
abordarea unor teme de cercetare - proiectare complexe. Astfel au fost realizate
completele mobile de calcul C-100, C-105 si Sistemul automatizat de Conducere
la nivel divizie DACIC. Solutiile informatice promovate si-au dovedit viabilitatea,
în perioada de omologare, pe tehnologia impusă în acel moment.
Perioada
1981 - 1985 a reprezentat o etapă de cristalizare a obiectivelor, vizând
maturizarea activitătii de informatică si ACT în armată si, totodată, de
definire a platformei de abordare a procedeelor de perfectionare a conducerii
depăsind faza de lucru "în local" si realizarea proceselor de prelucrare
de la distantă, prin interconectarea mijloacelor de calcul si a sistemelor
închegate.
Introducerea si extinderea prelucrării automate a datelor pentru
realizarea Sistemului informatic militar (SIM) a continuat pe domeniile
principale de activităti:
- conducerea curentă, cuprinzând functiunile organizare-mobilizare,
înzestrare, logistică, instruire - educare si personal;
- conducerea operativ
- teritorială a apărării antiaeriene a teritoriului, apărării litoralului
si pazei frontierei de stat;
- conducerea trupelor pe timpul actiunilor
de luptă.
Având în vedere restrictiile tot mai pronuntate ce s-au pus în
această perioadă în economie privind importurile de tehnică, tehnologie
si chiar componente pentru completare, evolutia informaticii militare -
mai ales în ce priveste cercetarea stiintifică si înzestrarea tehnică -
a fost influentată negativ, realizările fiind deseori nesemnificative. Posibilitătile
de înzestrare oferite de unitătile economice de profil au fost limitate.
Ca urmare, s-a încercat îndeplinirea unor obiective ale informatizării prin
posibilitătile si resursele proprii armatei, încercare "generoasă" dar cu
putine sanse de finalizare. La această situatie din economie trebuie neapărat
adăugată politica alocării fondurilor de către factorii de conducere ai
armatei, care n-au considerat informatica obiectiv prioritar pentru înzestrare,
alocând resurse tot mai reduse.
În mod paradoxal, desi informatica pe plan
mondial era în plină ascensiune, mai toate tările acordându-i atentia cuvenită,
în România lucrurile evoluau în sens invers. Nici armata n-a făcut exceptie
de la aceste măsuri, iar reducerile de efective si resurse operate în anii
'80 au afectat de cele mai multe ori structurile unitătilor de informatică,
unele abia constituite si aflate la început de drum. În perioada amintită
dificultătile au fost numeroase, dar, pe ansamblu, informatica militară
si ACT n-au bătut pasul pe loc. Experienta acumulată în anii anteriori a
permis orientarea efortului în directia folosirii resurselor pentru dezvoltarea
asigurării matematice si cu programe si a utilizării mai eficiente a dotării
tehnice, chiar dacă aceasta nu corespundea pe deplin nevoilor comandamentelor.
În acest sens, sunt de remarcat preocupările si realizările specialistilor
Sectiei de Cercetare Stiintifică de ACT a M.St.M. privind punerea la punct
a sistemului informatic de conducere pentru esalon armată pe completul de
calcul de capacitate mică C-100, sistem ce a constituit o bună experientă
pentru compartimentele de informatică de la armate si inspectoratele de
armă. De asemenea, apreciez că trebuie mentionate eforturile personalului
Centrului de calcul al M.Ap.N. pentru realizarea unor sisteme informatice
si aplicatii de mare volum, necesare organelor si directiilor centrale în
domeniile personal, financiar - contabil, mobilizare, înzestrare, învătământ,
constructii si cazarea trupelor etc. Aceste aplicatii cu perfectionările
aduse ulterior sunt si astăzi în exploatare, dovedindu-si din plin utilitatea.
În urma analizei efecuate la Consiliul de Înzestrare, s-a adoptat decizia
ca unele echipamente din compunerea sistemului să fie utilizate în procesul
de învătământ, iar completul de calcul C-101 (bazat pe minicalculator) să
fie introdus în înzestrarea marilor unităti pentru completarea resurselor
de calcul existente deja în dotarea acestora, folosind în acest scop asigurarea
matematică si cu programe realizată pentru sistemul DACIC în ansamblu.
Tot
în perioada 1981 - 1985, ca urmare a Hotărârii Biroului Executiv al Consiliului
de Conducere al M.Ap.N. din 05.01.1980, s-au adoptat si pus în practică
si alte măsuri privind dezvoltarea informaticii militare, astfel:
- extinderea
organizării compartimentelor de informatică la directiile M.St.M., organele
si directiile centrale, comandamentele militare teritoriale;
- organizarea
structurilor de ACT cu atribute de conceptie si coordonare, la statele majore
ale comandamentelor categoriilor de FA (CAAT, CMM, C.Av.M.);
- cresterea
numărului de functii de specialitate pentru informatică, astfel că la sfârsitul
anului 1985 erau prevăzute în statele de organizare aproape 1200 de functii,
din care 285 analisti de stat major, 73 ofiteri ingineri, 92 maistri militari si
subofiteri, iar celelalte : salariati cu studii superioare si medii;
- s-a
aprobat generalizarea, începând cu 1982, a pregătirii informatice a ofiterilor
de toate armele, efectuându-se în acest scop 40-180 ore în programele scolilor
militare de ofiteri, 60 ore la cadrele tehnice din Academia Militară, 20-30
ore la cursurile postacademice.
În ce priveste dotarea tehnică în întreaga
armată existau la sfârsitul anului 1985: 17 calculatoare de capacitate medie,
16 minicalculatoare, 45 microcalculatoare, peste 3500 calculatoare de birou
si autospeciale de calcul si 4 autospeciale pentru transmitere date.
Este
evident că o asemenea zestre tehnică era insuficientă pentru a aborda obiective
de mare amploare vizând informatizarea armatei pe întreaga scară ierarhică.
Mijlocul anilor '80 a constituit pentru informatica militară un moment de
analiză profundă a etapelor după mai bine de 15 ani de dezvoltare coordonată,
un prilej potrivit pentru a sintetiza obiectivele atinse, a scoate în evidentă
neajunsurile si dificultătile întâmpinate si totodată de a încerca să se
pună bazele unei abordări superioare a procesului informatizării armatei
printr-o conceptie unitară în domeniu, care să cuprindă obiective prioritare
pentru toate segmentele organismului militar.
Elaborarea conceptiei unitare
a avut în vedere experienta si obiectivele stabilite pentru dezvoltarea
capacitătii de organizare si conducere la toate esaloanele în timp de pace
si război, obiective puse în fata armatei în perioada 1986 -1990. În acest
sens, obiectivele specifice informaticii militare au vizat:
- participarea
la perfectionarea Sistemului informational militar prin stabilirea sistemului
de indicatori si a volumului de date necesare fiecărui organ de conducere
pentru luarea unor decizii fundamentale, eliminarea paralelismelor în circulatia
informatiilor, tipizarea documentelor purtătoare de informatii si reducerea
numărului acestora, crearea unui sistem unitar de evidentă, având la bază
coduri si nomenclatoare unice, adaptarea sistemului informational la cerintele
prelucrării automate a datelor;
- crearea sistemului informatic militar
prin integrarea într-un sistem unitar a Sistemului informatic teritorial
cu sistemele automatizate operativ - teritoriale ale Apărării Antiaeriene
Marinei Militare, Aviatiei Militare si cu Sistemul automatizat pentru conducerea
trupelor de uscat;
- perfectionarea metodelor si procedeelor de lucru ale
statelor majore, în vederea folosirii eficiente a mijloacelor PAD si elaborarea
metodologiilor de lucru în conditiile utilizării echipamentelor de automatizare;
- cresterea gradului de utilizare a calculatoarelor electronice în automatizarea
armamentului si tehnicii militare;
- generalizarea sistemelor informatice
pentru conducerea activitătilor productive în unitătile de productie ale
armatei;
- pregătirea si perfectionarea cadrelor de specialitate si a utilizatorilor
sistemelor informatice;
- continuarea activitătilor de colaborare cu alte
armate în domeniul ACT.
La sfârsitul perioadei de referintă (1990), o bună
parte din aceste obiective au fost atinse.
La 1 iulie 1990, Directia Mecanizare
si Automatizarea Conducerii Trupelor se transformă în DIACT, fără a-si schimba
subordonarea.
Începând cu anul 1990, principalele obiective în domeniul
informaticii au fost :
- deschiderea largă a societătii românesti pe toate
planurile, inclusiv pe cel militar, a făcut posibil accesul la tehnologii
avansate si la o tehnică de calcul net superioară din punct de vedere calitativ;
- toate aceste schimbări au determinat regândirea întregii politici în domeniul
informaticii militare, conducând la adoptarea unei noi politici si a unei
noi conceptii care se deosebeste substantial fată de perioada anterioară
anului 1989;
- un factor important de care a trebuit să se tină cont în
elaborarea acestei conceptii l-a constituit înzestrarea cu tehnică de calcul
realizată în anii 1990-1992, ca urmare a disponibilizării unor fonduri din
alte domenii;
- în perioada amintită, datorită conjuncturii mentionate,
au intrat în dotarea armatei peste 1000 de microcalculatoare cu utilizare
individuală si în retele;
- la sfârsitul anului 1996 existau în armată peste
100 de retele de calculatoare.
La 15.02.1994, prin aprobarea ministrului
apărării nationale, domeniul informatică si ACT se categoriseste "serviciu"
având ca specialităti:
- ofiteri ingineri calculatoare si
echipamente de ACT;
- ofiteri ingineri automatizarea conducerii actiunilor
de luptă ale armelor (trupe de uscat, aviatie si apărare antiaeriană);
- ofiteri informatică;
- maistri militari tehnică de calcul;
- ofiteri pentru automatizarea conducerii actiunilor Marinei Militare.
Cu acelasi prilej s-au instituit emblema pentru domeniu IACT si semnul de
armă specific.
Principalele obiective ale activitătii de informatică în
etapa actuală:
- participarea la perfectionarea sistemului informational
militar în conformitate cu noile structuri organizatorice;
- finalizarea
activitătilor de creare si introducere în exploatare a sistemelor informatice
pentru principalele domenii de activitate din armată;
- dezvoltarea sistemelor
automatizate de conducere a actiunilor militare ale categoriilor de forte
ale armatei;
- dezvoltarea automatizării conducerii prin interconectarea
tehnică si informatională a organelor centrale, statelor majore ale categoriilor
de FA, comandamentelor militare teritoriale, de armate, de mari unităti
si unităti;
- cresterea capacitătii de evaluare si prognozare a situatiilor
politico-militare, a celor strategice, operative si tactice prin introducerea
unor mijloace tehnice si metode matematice care să permită modelarea si
simularea situatiilor si actiunilor militare;
- sporirea gradului de asistare
cu calculatorul a proceselor de învătământ, de cercetare-proiectare si productie
din institutiile de profil din armată;
- asigurarea pregătirii necesare
a personalului de specialitate precum si a cadrelor militare ca utilizatori
ai sistemelor si echipamentelor de calcul.
Probleme prioritare în activitatea
curentă :
- realizarea sistemului informational asistat al S.M.F.T.;
- implementarea
standardelor de interoperabilitate N.A.T.O. pe linie de comunicatii si informatică,
în unitătile F.R.R. si comandamentele cu atributiuni în acest domeniu ;
- extinderea conectării retelelor de calculatoare ale unitătilor subordonate:
- etapa 1 - cdm C.A.Trt.
- etapa 2 - cdm Bg./FRR si cdm B/FRR
- etapa 3
- toate unitătile care dispun de suport RTP STAR. |